Tema nr 1 -Drept constituţional şi instituţii politice -anul 1 sem. 1

      Tema nr 1 Drept constituţional şi instituţii politice - I - anul 1 Drept ID,FR in semestrul 1 

Consultând bibliografia indicată la finalul unităților de învățare elaborează un eseu de 2/3 pagini privind evoluția sistemului electoral prin analiza comparativă a constituțiilor române din 1866, 1938, 1991.

          Tema nr 1 Drept constituţional şi instituţii politice - I - anul 1 Drept ID,FR in semestrul 1 

Constituția reprezintă legea fundamentala într-un stat. Ea este o creatie a epocii moderne. În România prima constituție a fost adoptata în 1866.Pentru a face o evoluție comparativa,mult mai simplu este sa începem  analizând  cele doua constituții care au ca element comun monarhia . Nu numai faptul comun ca vorbim de conducerea tarii sub egida unui monarh,dar si faptul ca in Constituția din 1923 regăsim 77  de articole preluate din Constituția di 1866.Un element important este ca in evoluția sistemului electoral din 1923 dispare sistemul de vot cenzitar. Toate cele trei Constituții au ca element comun Parlamentul bicameral compus din Camera Deputaților (sau Adunarea Deputaților)  si Senatul. Spre deosebire de primele doua printre alte evidente deosebiri in Constituția României din 1991 –care este o constituție emulata in cadrul legislativ al unei republici parlamentare - dispare termenul de senator de drept.

                                Caracteristicile Constituției din 1866

Votul cenzitar consta in faptul ca electoratul era împărțit, în funcție de avere, pe colegii electorale; la senat, censul era foarte ridicat(800 de galbeni), ceea ce a facut ca moșierii sa domine aceasta camera; pentru adunarea deputaților erau patru colegii electorale;( Art. 58.Corpul electoral este impartit in fiecare judet, in patru colegiuri) la colegiul 1 (art.59 Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu fonciar de 300 galbeni in sus. )intrau cei care aveau un venit funciar mai mare de 300 de galbeni; la colegiul 2,(art. 60 Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni in jos pene la 100 inclusiv.) intrau cei cu un venit funciar cuprins între 100 si 300 de galbeni; la colegiul 3 (art.61. Fac parte din al treilea colegiu al oraselor, comercientii si industrialii cari platesc catre Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiti de cens in acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii in retragere, profesorii si pensionarii Statului. )intrau cei care plăteau o dare catre stat de cel puțin 80 de galbeni; la colegiul 4 (art.63Fac parte din colegiul al patrulea toti aceia cari platesc o dare catre stat ori cat de mica si care nu intra in nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district. )intrau toți cei care plăteau o dare catre stat, oricât de mica; spre deosebire de celelalte trei colegii, cei din colegiul al patrulea votau indirect, prin delegați;

• erau unele categorii scutite de regula censului, deci puteau vota fara a face dovada unui venit: cei aparținând profesiunilor liberale, ofițerii în retragere, profesori, pensionarii statului;
• (art.62 Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d'anteiu cate un deputat fie-care, era cel de al treilea, precum urmeaza: Bucuresci sese; Iasi patru; Craiova, Galati, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani cate trei; Pitesci, Bacau, Braila, Roman, Turnu-Severin cate duoi; era cele alte cate unul; peste tot cinci-deci si opt. Tote orasele unui district formeaza un singur colegiu cu orasul de resedinta. )

                                                   Constituția din 1923:

Aceasta lege fundamentala răspundea noilor realitatea: realizarea marii uniri, votul universal, diversitatea partidelor etc.

• păstra un mare număr de articole din vechea constituție;
• la articolul 1, se afirma ca „regatul României este stat National, unitar si indivizibil;
• ca forma de guvernământ, România era monarhie constituționala;
• se prevedea separarea puterilor în stat: executiva: exercitata de rege si guvern. Regele numea si revoca miniștri, sancționa si promulga legi, putea dizolva Parlamentul. Puterea legislativa: parlament bicameral(drept de interpelare); judecătoreasca: exercitata de instanțele de judecata; cea mai înalta instanța – curtea de casație si justiție;
• se prevedeau drepturi si libertăți cetățenești;
• la articolul 7, se preciza ca deosebirea de credințe religioase si confesiuni nu poate constitui în România o piedica în calea dobândirii si exercitării drepturilor politice si civile;
• alegerile se organizau pe baza votului universal, egal, direct si secret; nu aveau drept de vot femeile, magistrații si militarii de cariera;
• era enunțat principiul suveranității naționale („puterile statului emana de la națiune”);

Spre a fi eligibil in Adunarea Deputaților se cerea:

„Art. 66. - Spre a fi eligibil la Adunarea deputaților se cere:

a) A fi cetatean roman;

b) A avea exercițiul drepturilor civile si politice;

c) A avea vârsta de douăzeci si cinci ani împliniți;”

d) A avea domiciliul in Romania. Legea electorala va determina incapacitatile.

Pentru Senat erau valabile aceleași condiții de eligibilitate numai ca varsta se ridica la 40 de ani”

Constituția din ’23 a permis extinderea participării cetățenilor la viața politica, a creat cadrul legislativ necesar afirmării României mari si  a contribuit la democratizarea societatii românești.

                                                   Constituția din 1991

În 1989 cade regimul comunist. În 1991, este adoptata o constituție supusa aprobării poporului prin referendum la 8.12.1991.

• la articolul 1, se prevede ca România este stat național, suveran, independent, unitar si indivizibil;
• ca forma de guvernământ, România este republica;
• teritoriul României este inalienabil;
• articolul 2 enunța principiul suveranității naționale: „suveranitatea naționala aparține poporului care o exercita prin organele reprezentative, prin referendum;
• se prevede egalitatea în fata legii;
• sunt prevăzute drepturi si libertăți cetățenești: dreptul la viața, la proprietate, de vot, libertatea întrunirilor etc.; sunt prevăzute drepturi noi, ca libera circulație, inițiativa legislativa; dreptul de vot îl au toți cei care au 18 ani;
• se prevedea separarea puterilor în stat:

Parlamentul: este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare; are o structura bicamerala, adopta legi, bugetul, programul guvernului etc.; este ales pe baza votului universal;

 Președintele: este ales prin vot universal, reprezintă statul, este garantul independentei, veghează la respectarea constituției, are rolul de a media între instituțiile statului, între stat si societate, desemnează primul ministru, numeste guvernul , conduce CSAT –ul (Consiliul Suprem de Apărare al Tarii); guvernul: este însărcinat cu înfăptuirea politicii interne si externe, are sarcina de a conduce administrația publica; justiția este realizata prin instanțele de judecata, judecătorii sunt independenți, deciziile se iau în numele legii;

Regimul democratic este reflectat si în prevederi ale Constituției referitoare la partidele politice, activitatea sindicatelor, relațiile internaționale ale României.

#dreptconstitutional